Îmbătrânirea populației pune presiune pe piața muncii și sistemul de pensii, avertizează INS
Institutul Național de Statistică (INS) avertizează că îmbătrânirea accelerată a populației României exercită presiune crescută asupra pieței muncii, sistemului de pensii, sănătății și protecției sociale. Datele provizorii pentru 1 ianuarie 2026 indică o populație rezidentă de 19 de milioane de persoane, în scădere, dintre care un sfert are peste 60 de ani. Declarațiile aparțin vicepreședintelui INS, Silviu Vîrva, citat de AGERPRES.
O populație rezidentă în scădere, cu un sfert peste 60 de ani
La 1 ianuarie 2026, România avea 19 milioane de locuitori rezidenți, pe o traiectorie descendentă. Din acest total, 25,7%, adică 4,89 milioane de persoane, au vârsta de peste 60 de ani. Majoritatea acestor persoane sunt femei, care reprezintă 58,7% din categoria de vârstă. Silviu Vîrva subliniază că aceste cifre se inscriu într-un fenomen demografic mai amplu, determinat de scăderea natalității și de un spor natural negativ, ceea ce înseamnă că numărul decesuri depășește numărul născuturilor.
Indicele de îmbătrânire a trecut de 135 de persoane vârstnice la 100 de tineri
Într-un interval de zece ani, indicatorul de îmbătrânire demografică s-a deplasat de la 112 persoane vârstnice la 100 de tineri, în 2016, la 135,9 în 2026. Aceasta înseamnă că raportul dintre generațiile în vârstă și cele tinere s-a deteriorat constant. Conform vicepreședintelui INS, nu este vorba doar despre o modificare a structurii pe vârste, ci despre o transformare cu implicații directe pentru economia și societatea românească.
Rata de ocupare cade semnificativ după vârsta de 60 de ani
Pentru anul 2025, rata de ocupare a populației de peste 60 de ani înregistrează valori marc diferite în funcție de vârstă:
- 38,5% pentru persoanele de 60-64 de ani;
- 5,2% pentru cele de 65-69 de ani;
- 1,1% pentru cele de 70-74 de ani.
La nivel național, rata de ocupare era de 48,3%. Această situație sugerează o populație activă mai redusă, care poate genera dificultăți de recrutare, deficite de personal în anumite domenii și presiuni asupra costurilor salariale, precizează reprezentantul INS. În consecință, o bază mai restrânsă de contribuabili se confruntă cu cheltuieli tot mai mari pentru pensii, sănătate și servicii sociale.
Necesitatea unui sistem de îngrijire pe termen lung
Silviu Vîrva consideră că îmbătrânirea nu este numai o provocare demografică, ci economică, socială și instituțională, care impune regândirea modului în care este organizată îngrijirea pe termen lung. România are nevoie, în opinia sa, de un sistem modern capabil să ofere servicii accesibile, diversificate și de calitate persoanelor care au pierdut, parțial sau în întregime, autonomia.
Serviciile ar trebui să fie centrate pe persoană, adaptate gradului de dependență și nevoilor individuale și să asigure continuitatea îngrijirii, indiferent dacă este vorba de asistență la domiciliu, servicii comunitare, centre de zi sau unități rezidențiale. Reprezentantul INS subliniază, de asemenea, că nevoile seniorilor diferă semnificativ în funcție de starea de sănătate, condițiile socio-economice și existența unui sistem de sprijin familial.
Prevenție și îmbătrânire activă, priorități pentru viitor
Vicepreședintele INS apelă pentru o schimbare de perspectivă: să nu se privă îmbătrânirea exclusiv prin prisma bolii, dependenței și nevoii de îngrijire, ci și prin prisma prevenției, menținerii autonomiei, participării sociale și calității vieții. Investițiile în prevenție pot întârzi sau reduce apariția dependenței.
În concluzia lui Silviu Vîrva, România nu trebuie doar să se pregătească pentru o populație mai îmbătrânită, ci pentru o societate în care îngrijirea persoanelor vârstnice devine o responsabilitate comună. Aceasta necesită politici publice, resurse, infrastructură, personal calificat și parteneriate între sectorul public și cel privat.

Comentarii (0)
Nu există încă niciun comentariu aprobat pentru acest articol.